Ultima din cele trei conferinţe, ce au marcat întoarcerea muzeului orădean în circuitul cultural, a fost programată vineri, când a fost prezentată secţia arheologie/ev mediu. „În prima sală avem cea mai îndelungată perioadă din preistorie, denumită a pietrei, ce a fost împărţită în mai multe etape cronologice: paleolitic, neolitic şi eneolitic. Am încercat să reprezentăm cele patru tipuri de habitat, cunoscute în această zonă (judeţul Bihor), respectiv peştera, bordeiul, locuinţele semi-adâncite şi locuinţele de suprafaţă”, a explicat Gruia Fazecaş, şeful Departamentului Arheologie din cadrul Muzeului Ţării Crişurilor. Reprezentările au fost recreate din punct de vedere arhitectural însă obiectele, ce întregesc imaginea evoluţiei omenirii pe aceste meleaguri, sunt originale, descoperiri arheologice. În faţa publicului vizitator se derulează o diagramă a evoluţiei tehnologice în ceea ce priveşte uneltele şi armele de-a lungul epocii pietrei, în paleolitic, descoperirile, spun specialiştii, fiind mai puţine în privinţa urmelor materiale.

O reprezentare la scară a evoluţiei oamenilor locului

Ca şi lapidariul, ştiinţele naturii, secţia istorie/arheologie se prezintă publicului într-un format hi-tech. Etichetele cu conţinut explicativ, ataşate obiectelor expuse, au dispărut în totalitate. Vizitatorul, vrăjit de măiestria reconstituirilor, poate afla informaţii despre exponate, cu o simplă atingere a unui ecran. De la forma iniţială până la momentul şi locul descoperirii, obiectul este descris în detaliu. Podoabe din oase de animale, din cupru sau aur şi argint, piese din harnaşament, obiecte din lut, vase ceremoniale, aşezăminte – toate sunt redate, într-un mod captivant şi celui mai neavizat ochi. Periplul vizitatorului se încheie cu evul mediu şi descoperirile din acea perioadă, oferind informaţii despre viaţa de zi cu zi a locuitorilor acelor vremuri. „Noi vom aduce îmbunătăţiri, este firesc. O realizare de asemenea anvergură nu se poate finaliza decât după acest moment, când vezi ce există şi ce trebuie să mai adaugi. După 16 ani de aşteptare, anul acesta, din care 4 luni (din cauza pandemiei) am făcut doar partea ştiinţifică, am reuşit să intrăm din nou în circuitul muzeal şi cred eu, nu oricum. Astăzi, Muzeul Ţării Crişurilor este unul dintre cele mai importante ale României. Tot ceea ce vedeţi a fost un efort de echipă extraordinar. Nu vorbesc doar despre muzeografi, oameni de ştiinţă, ci şi despre echipa auxiliară, care înseamnă graficieni, IT-işti, specialişti multimedia, relaţii publice, muncitori, înseamnă partenerii din Ungaria, restauratorii. Proiecte s-au făcut şi înainte, şi se vor mai face, însă faptul că în ultimii patru ani am avut asigurată finanţarea, ne-a ajutat”, a precizat Aurel Chiriac, directorul complexului muzeal. Lucrările la etajul I al Muzeului Ţării Crişurilor se execută în baza unui proiect de 21,6 milioane lei finanţat prin Programul Operaţional Regional. „În urmă cu 5 poate 6 ani exista această clădire la care nu se făcea nimic. Lucrările erau stoptate din 2010. Birocraţia a fost foarte mare, dar lucrurile astăzi înaintează, şi sunt pe făgaş bun. Ceea ce a fost greu, a trecut pe partea de birocraţie, aşa că avem toate speranţele că în doi ani, putem să inaugurăm toate secţiile permanente din cadrul Muzeului Ţării Crişurilor. Este o lucrare deosebită. Cred în actul de cultură pentru judeţul Bihor. Nu cred în schimb, în ceea ce unii încearcă să inducă şi anume că totul trebuie să fie pe profit. Muzeul, teatrul, filarmonica trebuie să asigure profitul sufletului. Dacă crează bucurie pentru oamenii care vizitează un astfel de loc sau se duc la un spectacol, acela este profitul. Statul are datoria ca din banul public să susţină actul de cultură”, a spus vicepreşedintele Ioan Mang, la inaugurarea expoziţiei permanente.

Accesul publicului la etajul I al Muzeului Ţării Crişurilor se va face începând din luna octombrie.

News Bihor