Ca învățătoare, Ileana Vlad și-a dedicat cea mai mare parte a vieții copiilor din comuna Sânmartin, pe care i-a învățat nu numai ceea ce impune programa școlară, ci și să fie buni, generoși și virtuoși. După ce s-a pensionat, și-a dat seama că lipsa de activitate nu îi priește. Așa a descoperit ceea ce avea să devină marea ei pasiune: meșteșugul pictării icoanelor pe sticlă.

NewsBihor: Cum ați început să pictați?

Ileana Vlad: Am început să pictez dintr-o întâmplare, în urmă cu mai bine de 22 de ani. Fiica mea cea mare, Gabriela era studentă la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și avea 10 icoane pictate pe sticlă, pe care își dorea să le expună. În acest sens, l-am contactat pe dl. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor. Acesta a apreciat calitatea lucrărilor și și-a prezentat deschiderea pentru organizarea unei expoziții, însă aveam nevoie de un număr mai mare de lucrări. Fiind sub presiunea timpului, fiica mea m-a rugat să o ajut la pictat. Nu cunoșteam tehnica, nu știam nimic despre cromatică… Dar, ea m-a inițiat în acest domeniu cu răbdare și bucurie, iar eu am fost motivată de dorința de a-mi ajuta copilul. Din fericire, am reușit să ducem la bun sfârșit expoziția, iar evenimentul de la Muzeu s-a bucurat de un succes de care sunt mândră chiar și azi.

NewsBihor: Obișnuiți să spuneți că realizarea icoanelor reprezintă pentru dvs. terapie pentru trup și suflet. De ce?

Ileana Vlad: La o lună după ce am ieșit la pensie, am început să mă lupt cu o boală foarte grea. Mi-am petrecut mult timp în spital și am făcut tratamente greu de tolerat. În acea perioadă de mare încercare, mi-am găsit alinarea în pictură. Obișnuiam să îmi pun muzică spirituală și să pictez, ca mintea și sufletul meu să se elibereze de povara pe care o ducea trupul. Asta a fost pentru mine o adevărată terapie și m-a ajutat să mă vindec, cu voia Tatălui.

NewsBihor: Prin câte etape trece o lucrare până să ajungă în ramă?

Ileana Vlad: În prima fază, copiez modelul, adică acel contur. Las tușul la uscat cam o zi. Apoi, aplic un lac incolor pentru fixare. Și acesta trebuie lăsat mai multe ore la uscat. Aplicarea culorilor reprezintă pasul următor. Eu lucrez cu tempera, dizolvată într-o soluție formată din ou, oțet, ulei de in și apă. Ulterior, revin cu un al doilea strat de lac transparent, pentru fixarea culorilor. În etapa finală, aplic foița de aur.

NewsBihor: Unde ați expus până în prezent?

Ileana Vlad: Am început cu expozițiile de grup, iar apoi am ales expozițiile personale. Lucrările mele au ajuns la sala Florica Ungur, la Teatru Arcadia, la Muzeul Municipal Beiuș, la Primăria Sânmartin – în cadrul unui eveniment care a avut loc chiar de ziua mea de naștere, în care mi-am lansat cartea ,,Suntem mici, dar mari artiști – texte pentru serbările școlare clasele I – IV”, dar și la Gyula, în Ungaria. De asemenea, în august voi participa la Târgul Meșterilor Populari, din Parcul Bălcescu. De altfel, sunt nelipsită de la toate edițiile acestei manifestări din anul 2000.

NewsBihor: Aveți o lucrare de suflet?

Ileana Vlad: În primul rând, am o temă de suflet. Este vorba despre Botezul lui Iisus Hristos. Nimic nu mă liniștește mai mult decât realizarea cromaticii pentru o lucrare care are această temă. Dar, mai există o lucrare deosebită și extrem de specială pentru mine, pe care am realizat-o în trei exemplare. Vorbesc despre icoana Învierii lui Iisus, cu care se înconjoară Biserica în Noaptea de Înviere. Cele trei exemplare au ajuns în Sânmartin, Ceica și Băile 1 Mai. Pictura are dimensiuni mari, de 50/70 cm.

NewsBihor: V-ați gândit să transmiteți și generațiilor viitoare această artă?

Ileana Vlad: Da, am și încercat acest lucru cu o clasă de elevi, pe vremea când eram încă învățătoare. Din acel proiect s-au și născut 10 icoane, care au avut parte de o expoziție. Nu am continuat acest lucru deoarece a presupus un efort financiar pe care nu l-am putut susține de una singură, materialele fiind costisitoare.

NewsBihor: Ce vă mai doriți acum, la onorabila vârstă de 73 de ani?

Ileana Vlad: În primul rând, îmi doresc ca eu și cei patru copii ai mei să fim sănătoși. În ceea ce privește pasiunea mea, adică icoanele pictate pe sticlă, desigur că mi-aș dori ca oamenii să aprecize mai mult aceste lucrări și să le pună la loc de cinste.

Larisa Patricia Herlaș