Sâmbătă, la Bălnaca, autoritățile au dezvelit o placă memorială în semn de omagiu și prețuire pentru cei trei reprezentanți ai satului la Marea Unire, din 1918. Despre personalitățile lui Vasile David, Petru Martin și Gavril Zah au vorbit urmașii, însă pe siteul http://www.urmasiimariiuniri.ro este prezentată și o incursiune în viața și activitatea lui Petru Martin.

La eveniment au fost prezenți directorul general al Școlii Gimnaziale din comuna Șuncuiuș, Severus Lazău, instituția pe care s-a montat placa memorială, și câțiva urmași ai participanților la Marea Unire. Printre aceștia și dr. Ana Martin, cercetător științific la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, care pe cheltuiala familiei sale a realizat placa comemorativă. Urmașii prezenți la acest eveniment au punctat momentele emoționante din viața celor omagiați, curajul și personalitatea lor puternică.

Despre delegații-eroi …

Vasile David făcea parte dintr-o familie înstărită din Bălnaca, lucru care i-a permis să vândă patru boi pentru a cumpăra clopotele pentru biserica ortodoxă din Bălnaca. În schimb, Gavril Zah a fost un om destoinic și a ocupat funcția de primar al satului. Petru Martin s-a născut în anul 1885 în satul Bălnaca. Avea 29 de ani când a fost încorporat în armata austro-ungară. În iunie 1914, când a fost asasinat, la Sarajevo, moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, Franz Ferdinand, de către sârbul Gavrilo Princip, Martin Petru era mobilizat la Sarajevo ca și combatant infanterist în armata austro-ungară. A făcut toți cei 4 ani din Primul Război Mondial. A povestit urmașilor săi despre țările unde a luptat: Galiția, Bosnia, Herțegovina, Serbia, și despre atrocitățile și foamea îndurate. A fost rănit, urma glonțului rămânând vizibilă pe corpul său toată viața. Imediat după război, Petru Martin a militat pentru drepturile românilor din Transilvania și pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Și-a susținut convingerile, plecând pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia împreună cu câțiva consăteni din Bălnaca și Bratca. Și după momentul 1 decembrie 1918, sdministrația în frunte cu jandarmeria își exercitau încă, pe valea Crișului Repede, drepturile de control asupra populației. Au urmat câteva luni de opresiune cruntă. Petru Martin a trebuit să se ascundă în pădurea din Bălnaca – Groși, în locul numit Ponoraș. A murit în anul 1975.

Memoria lor a fost cinstită de-a lungul anului prin diferite proiecte. Pe siteul   http://www.urmasiimariiuniri.ro  este prezentată o incursiune în viața și activitatea lui Petru Martin. De asemenea, portretul său se regăsește în expoziția ,,Portretele Unirii”, care a fost itinerată în Piața Unirii, la Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu”, Liceul Teoretic ,,Aurel Lazăr”, Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu”, Colegiul Naționa ,,Mihai Eminescu”, în Cetatea Oradea, la Muzeul Țării Crișurilor, iar acum a poposit la Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai”. ,,Despre Petru Martin s-a amintiti și la Bruxelles, în Parlamentul European, la 27 noiembrie, 2018, într-o manifestare de mare anvergură cu titlul Bihorenii la Marea Unire”, a spus dr. Ana Martin.

Mădălina Venter