Joi după-amiază, Sala Mare a Primăriei a fost gazda unei dezbateri publice care a adus pe agendă două tematici de actualitate a vieții cotidiene din Beiuș. Subiectul care a atras prezența publicului a fost cel legat de tăblițele bilingve de la intrare respectiv, ieșire din municipiu, însă în lipsa majorității consilierilor, acesta a rămas în stand-by. Excepție a fost însăși inițiatorul proiectului, consilierul UDMR, Bálint Gabriella.

Subiectul prezentat de edilul Petru Mlendea punea în dezbatere Regulamentul privind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare a Municipiului Beiuș”. Începând cu anul 1990, titlul se acordă fără a exista însă, o hotărâre locală care se stabilească exact criteriile de acordare, beneficiile și obligațiile. Printre personalitățile care au primit această titulatură se numără Viorel Cataramă, Ioan și Viorel Micula, episcopul ortodox PSS Ioan Mihălțan, episcop greco-catolic PSS Virgil Bercea, Ioan Ciordaș sau Nicolae Bolcaș, titlu acordat post-mortem.

Tăblițele bilingve, „dezbatere” fără pro și contra: 16 consilieri din 17 au spus pas

Secretarul Primăriei Alina Scrofan a moderat întâlnirea care a propus spre dezbatere subiectul tăblițelor bilingve. Primarul Mlendea a părăsit sala de dezbateri nu înainte de a preciza însă, că „a fost și este adeptul bunei conviețuiri a comunităților locale, indiferent că vorbim de etnie sau religii, Beiușul și Țara Beiușului, în general, trebuie să fie un exemplu în acest domeniu”. Edilul le-a transmis aleșilor locali care-i contestă necesitatea prezenței la comemorările comunității maghiare, cum a fost chiar miercuri, cu ocazia ședinței Consiliului Local, că va fi prezent și anul viitor la evenimentul dedicat zilei de 15 Martie, lucru firesc pentru primarul care reprezintă toți cetățenii orașului. În urmă cu aproximativ două luni, au fost șterse de pe toate indicatoarele de la intrarea/ieșirea municipiului, denumirea maghiară a orașului Beiuș. Tocmai pentru a reglementa cine și sub ce formă poate amplasa aceste denumiri, consilierul local al UDMR Bálint Gabriella a inițiat un proiect de hotărâre. Cei mai mulți dintre beiușenii prezenți la dezbatere, în majoritate etnici maghiari dornici să își prezinte argumentele în fața consilierilor locali, au specificat că din cele trei mari categorii de drepturi cuprinse în legea pentru minoritățile cu pondere de peste 20%, ei cer doar una: tăblițele bilingve. Desigur, faptul că procentajul comunității maghiare este de doar 7% în Beiuș, în interpretarea strictă a Legii 215/2001 nu obligă conducerea orașului la amplasarea și menținerea denumirilor atât în limba română, cât și maghiară. Din acest motiv, oamenii au specificat că instalarea tăblițelor bilingve ar fi un semn de respect reciproc, de o normalitate între majoritate și minoritate.

La sfârșitul dezbaterii, moderatorul dezbaterii a dat asigurări că toate cele expuse se vor regăsi în minuta ce urmează a fi predată consilierilor locali. Aceștia urmează să se pronunțe asupra proiectului de hotărâre cu ocazia ședinței ordinare din luna aprilie.

NewsBihor