De curând, primarul Ilie Bolojan a plimbat echipa Pro TV de la ,,România, te iubesc!” să promoveze marile sale ,,realizări”. Evident, eșecurile nu și-au găsit loc în materialul cu pricina, deși sunt mult mai numeroase și mai evidente. Cel mai elocvent exemplu: dezastrul de la Dealul Ciuperca.

Mândri nevoie mare de așa-zisele realizări care au schimbat la față municipiul, reprezentanții Primăriei au pus-o de un proiect care să le permită orădenilor să se bucure de panorama orașului, prin amenajarea Dealului Ciuperca. Proiectul nu a reușit însă să treacă testul timpului: la mai puțin de un an de la tăierea panglicii, orădenii s-au trezit cu dealul în cap. Iar de atunci, autoritățile locale și constructorii se chinuie să reamenajeze dealul astfel încât acesta să nu mai constituie pericol public pentru vizitatori.

La dealul lăudat, nu te mai du… că e dezastru

Transformarea Dealului Ciuperca într-o grădină publică unde orădenii să își petreacă timpul liber într-un mod plăcut a fost anunțată, cu trei ani în urmă, de viceprimarul Mircea Mălan. Astfel, în ianuarie 2015 au început lucrările pentru proiectul „Dezvoltarea de habitate naturale de floră spontană şi specii de arbori protejaţi pe Dealul Ciuperca – Oradea”, executate de către una dintre firmele de casă ale Primăriei, SC Abed Nego Com SRL, în asociere cu SC Adenandra SRL. Valoarea totală a investiției finanțate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013 a fost de 1.942.304 euro, din care liderului de proiect, respectiv municipiului Oradea, i-a revenit 1.722.253 euro (contribuția proprie fiind de 931.301 euro, adică peste 54%!), iar partenerului maghiar, Parohia Ortodoxă din Korosszegapati, i-a revenit 220.051 euro.

Suprafața de 38.759 mp. a fost amenajată, conform proiectului, cu alei dotate cu mobilier urban, bănci cochete, coşuri de gunoi și corpuri de iluminat, care ar fi trebuit să constituie conceptul de ,,grădină botanică”, așa cum promitea, la vremea respectivă, municipalitatea. În proiect erau cuprinse amenajări de stabilizare a terenului (culmea!), incluzând chiar și lucrări pe suprafața versantului prin ziduri de sprijin din gabioane cu piatră naturală, amenajare a zonei aflate la baza versantului pe partea opusă a dealului față de calea ferată Oradea – Cluj Napoca și a aleii de acces din strada Olteniei, realizarea unor puncte panoramice, amenajarea amfiteatrului în aer liber și a zonei de relaxare, a unui punct de alimentație publică și informare turistică, amenajare peisagistică cu plantare de arbori, arbuști și plante, precum și un sistem automatizat de irigare a întregii suprafețe care, uneori, provoca băltoace sau îi uda și pe trecători, în semn de bun venit.

,,Dealul Ciuperca devenise o zonă mai puțin atractivă, cu un aspect vechi și cu multe alunecări de teren. Prin felul în care arăta se cerea o intervenție. La finalul lucrărilor, care se desfășoară acum (atunci), locul va arăta cu totul altfel, iar suprafața amenajată va crește de la 1,8 ha la aproximativ 3,9 ha.”, a spus, în mai 2015, viceprimarul Mircea Mălan. Și, într-adevăr, dacă privim acum, în 2018, spre dealul Ciuperca putem confirma spusele lui Mircea Mălan de atunci: zona arată ,,altfel”. Dezastruos de altfel!

Gluma zilei: Oradea ,,concurează” cu Grădina Botanică din Cluj

În ceea ce privește vegetația propusă, Grădina Publică – Dealul Ciuperca ar fi trebuit să cuprindă arii plantate cu arbori, arbuști, plante perene și viță de vie. Alegerea speciilor s-ar fi făcut ținând cont de specificul amplasamentului și de cerințele față de factorii naturali geomorfologici, după cum se preciza, în primăvara anului 2015, pe site-ul Primăriei. Așa au fost amăgiți orădenii că viitoarea ,,grădină publică” se va putea compara cu alte grădini similare din orașe cu care Oradea mereu se compară. Fotografiile realizate la finalizarea proiectului arătă cu totul și cu totul altceva.

În urma primelor probleme semnalate de cetăţeni și presă cu privire la aleile dalate care crăpau în Grădina Publică ,,Dealul Ciuperca”, Primăria Municipiului Oradea a sesizat constructorul lucrării, SC Abed Nego, solicitându-i să remedieze deficienţele apărute, având în vedere că lucrarea se afla în perioada de garanţie. ,,Menţionăm că, în urma recomandărilor studiului de risc natural, s-a evitat adoptarea unei soluţii tehnice rigide pentru infrastructura aleilor, pentru evitarea apariţiei de fisuri în aceasta. Lucrările cuprinse în proiect au fost lucrări de stabilizare locală a versantului, lucrări ce nu exclud mici tasări în timp. Astfel, prin proiect s-a prevăzut o soluţie tehnică de montare a dalelor pe pat de nisip, soluţie care să preia aceste eventuale tasări, acestea fiind remediabile la nivel local. Executantul lucrărilor de realizare a obiectivului ,,Dezvoltarea unor habitate naturale din specii de arbori protejaţi şi floră spontană pe Dealul Ciuperca din Municipiul Oradea” va remedia deficienţele constatate cu privire la aleile dalate pe cheltuiala proprie, în conformitate cu garanţia de 5 ani de zile acordată lucrărilor”, erau explicațiile oferite la acea dată. În octombrie 2016, Primăria Oradea anunța accesul pe aleile Grădinii publice de pe Dealul Ciuperca va fi restricționat pentru lucrări de remediere.

De atunci, accesul este total restricțonat, pentru că în ziua fatidică de 13 noiembrie 2016, o alunecare de teren a distrus lucrarea cu care oficialii municipalității se făleau din cale afară. În vederea constatării situaţiei din teren, s-a constituit o comisie din care au făcut parte Marius Moş, directorul Direcției de Management al Proiectelor cu Finanțare Internațională (DMPFI) din Primăria Oradea, Daniel Tivadar, şef de proiect SC Poliart SRL (proiectantul lucrării), Marius Ionaşcu, director tehnic SC Abed Nego Com SRL, dirigintele de şantier, Dănuţ Mureşan şi alţii. Comisia a stabilit că porţiunea cuprinsă între punctul de alimentaţie publică şi amfiteatru, destinată publicului vizitator, nu prezintă siguranţă şi stabilitate. Pentru evitarea producerii unor evenimente care ar putea pune în pericol cetăţenii, s-a dispus închiderea accesului public pe întreg amplasamentul, așa cum anunța, la două zile după dezastru, municipalitatea orădeană. În 17 noiembrie, o echipă de experţi de la Universitatea din Timişoara a venit la Oradea pentru a face verificări în teren și au întocmit un proiect pentru stabilizarea și consolidarea de urgenţă a versantului, în scopul prevenirii altor alunecări.

Vremea, bat-o vina!

În februarie 2017, primarul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă în care a încercat să explice situația și cauzele dezastrului. Pe lângă condițiile geologice și hidrologice locale, municipalitatea a identificat și neconformități în proiectare și execuție. ,,Neconformitatea principală este faptul că proiectantul principal a acceptat întocmirea documentației fără să existe un studiu de specialitate care să confirme stabilitatea versantului. Adică s-au proiectat utilitățile şi s-a amenajat versantul, fără să existe certitudinea că terenul este stabil. De asemenea, se consideră că partea de drenaj la amenajarea versantului, deci preluarea apelor, a fost rezolvată superficial, în așa fel încât o parte din apa pluvială colectată de pe versant din zona gabioanelor de pe alei a contribuit la instabilitatea și alunecarea versantului. Baza gabioanelor este sub nivelul terenului, astfel că apa infiltrată se acumulează la baza acestora, facilitând astfel infiltrarea acesteia în terenul friabil”, se prezenta într-un raport. O altă cauză, deloc de neglijat, a fost defrișarea unor zone extinse cu arbuști, arbori și vegetație naturală, realizată pentru ,,amenajarea peisagistică a amplasamentului”, cu care se lăuda la momentul respectiv viceprimarul Mircea Mălan. Mai mult decât atât, ca exemplu al ,,lucrului bine făcut”, a ieșit la iveală că, înainte de începerea lucrărilor, nu s-a realizat nici un studiu de stabilitate a versantului, în ciuda faptului că toți orădenii știu că zona Ciuperca este una caracterizată prin alunecări de teren. ,,Orice s-ar spune, această lucrare a fost o lucrare frumoasă, o lucrare pe care orădenii au apreciat-o și care asigura un punct de vizitare a orașului de care nu beneficiază foarte multe orașe din România, deoarece era un punct de belvedere, un loc din care se vedea tot orașul”, s-a scuzat, atunci, Ilie Bolojan. Din păcate, orădenii au rămas doar cu scuzele și cu amintirile…

Așa cum era de așteptat, vinovații pentru dezastru nu s-au găsit, iar factura pentru noile lucrări le plătește tot orădeanul de rând. Pentru anul acesta, Primăria Oradea promite să redea zona circuitului turistic. Nu ne mai rămâne decât să sperăm că, la a doua încercare, reamenajarea dealului va reuși mai bine decât la prima și orădenii se vor putea bucura nu doar de machete publicitare și promisiuni, dar și de o grădină publică așa cum a fost pe vremuri Ciuperca.

Larisa Patricia Herlaș