Muzeul Țării Crișurilor și-a deschis porțile luni pentru a găzdui recepția organizată cu ocazia lansării oficiale a proiectului ,,Urmașii Marii Uniri”, la inițiativa asociației cu același nume. Evenimentul a fost onorat de prezența unor personalități din județ și nu numai, oameni de cultură, reprezentanți ai partenerilor proiectului, ai mediului de afaceri, studenți voluntari ai Universității din Oradea, dar și o parte din urmașii delegaților bihoreni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918.

Europarlamentarul bihorean Emilian Pavel, cel care a dat viață acestui proiect de suflet, și-a exprimat dorința de a marca anul Centenarului prin identificarea tuturor urmașilor delegaților la Marea Adunare Națională din județul Bihor, adică între 70.000 și 80.000 de urmași. Ulterior, membrii asociației vor să extindă proiectul prin scrierea poveștile acestor delegați. ,,Vrem să știm prin ce au trecut acești oameni până au ajuns delegați, prin ce au trecut în drumul lor spre Alba Iulia, cum s-au întors de acolo, ce i-a mânat să se ia la acel drum anevoios și care a fost viața lor după aceea”, a declarat Pavel. Eurodeputatul a dat citire unui fragment identificat în timpul muncii de cercetare care s-a depus în ultima perioadă, un material datat în 2 decembrie 1928: ,,Să dea bunul Dumnezeu ca sărbătoarea acestei zile mărețe să aibă darul de a-i aduce pe români mai aproape unii de alții, să îi facă să uite luptele dintre frați care s-au dat cu ură și înverșunare timp de zece ani pentru unele invidii și tradiții politice”, făcând referire la caracterul actual al acestei situații.

Cătălina Ficuț, vicepreședintele Asociației ,,Urmașii Marii Uniri”, a vorbit audienței despre cum s-a născut ideea acestui proiect, dar și despre munca care stă în spatele lui. ,,Am pornit de la ideea că stră-străbunicul meu, Chiș Gheorghe din satul Burzuc, a fost delegat la Marea Unire. A fost un simplu țăran care era primar în acest sat și a luptat pentru niște idealuri care sunt valabile și astăzi. Și-a dorit să trăiască în democrație, în unitate, și de aceea am fost convinsă că trebuie să îi duc numele mai departe”, a spus Ficuț.

Dr. Ana Martin, muzeograf, a fost primul invitat care a prezentat ,,radiografia unui destin”, cea a lui Martin Petru, din comuna Bratca. Imediat după război, Martin Petru a militat pentru drepturile românilor din Transilvania și pentru unirea Transilvaniei cu România. Și-a susținut convingerile, plecând pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, împreună cu câțiva consăteni din Bălnaca și Bratca. Bucuria de a-și putea exprima vechea dorință i-a însuflețit pe tot drumul până la Câmpul lui Horea de la Alba-Iulia. Cu toții erau convinși că, fiind prezenți la Alba-Iulia, vor arăta vecinilor de peste hotare și întregii lumi, voința poporului român, iar glasul celor mulți să fie auzit, după atâtea secole de obediență. Potrivit nepoatei sale, a fost un spirit viu, cu o minte deschisă, interesat mereu de mersul vremurilor și de războaiele ce mai aveau loc prin lume. ,,Ne întreba de multe ori : ,,Se mai bat ăia prin Cambodgia și Laos?”, a mărturisit, emoționată, Ana Martin. O mare mângâiere sufletească a avut-o în anul 1968 când, la 83 de ani, i-a fost înmânată Medalia Semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România.

Ligia Mirișan, director la Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai”, s-a alăturat urmașilor care ,,și-au găsit rădăcinile într-un mod emoționant”. Mirișan este descendenta directă a unuia dintre semnatarii actului de la Alba Iulia, anume Chișbora Gavril. ,,Bunicul meu a fost birău în satul Chioar și, din această postură, a reușit să cunoască foarte multe personalități ale timpului. A fost foarte bun prieten cu Iuliu Maniu, Aurel Lazăr și Traian Moșoiu”, a relatat directorul, care a găsit inițiativa lui Emilian Pavel drept una lăudabilă.

Sprijin din partea instituțiilor județene

Chiar dacă prefectul județului Bihor nu a putut să participe la lansare din motive de sănătate, directorul Cancelariei Instituției Prefectului județului Bihor, Răzvan Puia, a citit cuvântul adresat de Ioan Mihaiu. ,,Mă bucur să văd concretizate astfel de proiecte culturale, care reflectă acel mobilizator sentiment de unitate națională de acum 100 de ani, prin care am arătat Europei și întregii lumi realitatea înfăptuită de dorința poporului, completată și susținută de curajul și verticalitatea elitelor vremii”.

CJ Bihor este unul dintre principalii parteneri ai proiectului ,,Urmașii Marii Uniri”, alături de instituțiile subordonate. Ioan Mang, în calitate de vicepreședinte al instituției, a fost prezent la evenimentul de luni pentru a-și prezenta întregul sprijin pentru acest demers. ,,Este unul dintre cele mai frumoase proiecte pe care le-am cunoscut în activitatea mea de cadru didactic și om politic” a declarat vicepreședintele. ,,Sper ca în Consiliul Județean, și în mine personal, să aveți sprijinul necesar pentru desfășurarea acestui proiect în condiții cât mai bune”, a completat acesta.

Secretarul de stat Slavic Șaramet, de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, este ,,un român născut la Chișinău”, care promovează cu fiecare ocazie demersul Asociației ,,Urmașii Marii Uniri” și își dorește chiar extinderea proiectului la nivel național. ,,Sunt sigur că veți găsi urmași ai delegaților la Alba Iulia care nu sunt numai din Bihor, ci care sunt, în momentul de față, români de pretutindeni”. Consul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, s-a alăturat celor care laudă acest demers. ,,Cea mai importantă calitate pentru fiecare dintre noi este că suntem, într-un fel sau altul, urmași ai Marii Uniri. În vremuri mult mai grele decât cele contemporane, în vremuri în care presiunea armelor și zăngănitul acestora se auzea aproape de urechile celor care au construit Marea Unire, oamenii au fost capabili să își dea mâna”, a declarat Vasiloni.

În final, invitații și partenerii proiectului au zăbovit pentru a discuta despre acțiunile viitoare care vor marca anul Centenarului în județul Bihor, iar cei care doresc să se lase purtați în timp de poveștile inspiraționale ale delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918 au fost invitați să consulte site-ul: www.urmasiimariiuniri.ro.

Larisa Patricia Herlaș