Vineri, 13 octombrie, a avut loc deschiderea conferinței  internaționale ,,Mass – media și istoria recentă. Mecanisme de construcție simbolică a realității”, la Hotel Continental. Ajunsă la a doua ediție, conferința s-a bucurat de prezența unor jurnaliști, istorici, cercetători și muzeografi din țară, dar și din Republica Moldova și Ungaria.

Manifestarea, care se desfășoară în aceste zile la Oradea și Micherechi, în Ungaria, a fost organizată de către Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității Oradea, în colaborare cu Universitatea din Szeged, Facultatea de Pedagogie ,,Iuhasz Gyula”, Institutul pentru Minorități, Consulatul General al României de la Gyula, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Direcția Județeană pentru Cultură Bihor, Muzeul Țării Crișurilor, Centrul de Studii pe probleme ale Identității și Migrației și alții.

Invitații și-au expus, într-un cadru academic, de înaltă ținută, cercetările științifice pe marginea rolului presei în post-comunism în prezența Excelenței Sale consulul general al României la Gyula, Florin Vasilon, a rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, a preşedintelui Senatului UO, Sorin Curilă, decanului Ioan Horga, şi a profesorul de jurnalism de la Universitatea din Bucureşti, Marian Petcu.

Presa – izvor de istorie

După discursurile oficialilor s-a trecut la dezbaterile în plen, una dintre cele mai elocvente comunicări fiind cea a prof.univ.dr. Marian Petcu. Acesta a pus în discuție dacă presa este sau nu un izvor de istorie, concluzionând că, atât timp jurnaliștii și articolele lor sunt citați în lucrările științifice de doctorat sau în alte lucrări științifice, nu se poate ignora rolul major al mass – mediei în scrierea istoriei recente. Marian Petcu a realizat o scurtă incursiune în trecutul și evoluția post comunistă a mass – media din România. ,,În perioada comunistă avem 500 de publicații, în a doua parte a anului 1991 înregistrăm 1.500 de titluri, iar peste un deceniu 5.000 de titluri. Cum stăm azi? Avem 3.108 titluri active, din care peste 50% sunt în București”, remarcă Marian Petcu.

Tot în plen, au mai luat cuvântul Carmen Ionescu, manager la Agenția de presă RADOR a Radio România, prezentând rolul Rador în realizarea unui proiect de istorie recentă cu foști deținuți politici, respectiv o altă comunicare a prof.univ.dr. Brândușa Armanca, care a abordat tema ,,frontieriștilor”. Pe același subiect a recuperării memoriei carcerale a fost și comunicarea dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf la Muzeul Cetății și Orașului Oradea, intitulată ,,În căutarea omului pierdut. 100 de memorii”, în care cercetătorul a relevat rolul jucat de Revista ,,Memoria”, ajunsă la numărul 100, în recuperarea amintirilor pline de adevăr și durere a foștilor deținuți politici schinjuiți, umiliți, înfometați și dezumanizați în închisorile Gulagul Românesc.

De asemenea, au fost prezentate, tot în cadrul comunicărilor în plen, volumul ,,Mass-media în post – comunism: moştenire, evoluţie, tendinţe”, coordonat de profesorii Ioan Laza și Florin Ardelean, respectiv volumul ,,Migranţi şi refugiaţi de-a lungul Europei”, prezentat de lector univ. dr. Irina Mihaela Pop.