Povestea canonacului din Otomani spune că la începutul secolului al XVIII, în Debrețin locuia nobilul Komaromi. Era printre cei mai bogați oameni și a cumpărat un domeniu care avea să îi servească drept domiciliu. În Otomani, familia Komaromi a construit în mijlocul pădurii, conacul care îi poartă numele. Dar impunătoarea construcție, cu grajduri imense și un tunel de 133 metri lungime, a dat naștere unor mituri și legende. Dacă în 2010, Primăria Sălacea și autoritățile din Gyula au lansat proiectul de 500.000 euro care a permis restaurarea clădirii principale și a anexelor, anul acesta lucrările continuă la tunelul-pivniță și fostele grajduri. “Dezvoltarea turismului rural este scopul proiectului care oferă sursa de finanțare. Deși erau programate să înceapă în luna mai, lucrările au debutat abia în urmă cu trei săptămâni și constructorul a început imediat lucrările la tunelul denumit generic – pivniță”, ne spune Szűcs György Áron, referent cultural la Primăria Sălacea.

Lucru cu meseriași

Structura construcției care se îngustează treptat după 30 de metri nu permite restaurarea cu utilaje de construcție. Practic, muncitorii sunt nevoiți să restaureze tunelul la capătul căruia se află o fântână ce alimenta conacul cu apă, cu unelte de mână. Nici reabilitarea fostelor grajduri, acum cazemată, nu este facilă. “Deasupra fostelor grajduri au crescut copaci. Restaurarea presupune folosirea cărămizilor care inițial au fost scoase din structura construcției”, a precizat Szűcs György Áron. În plan este reabilitarea parcului dendrologic. Inițial, conacul avea un parc la amenajarea căruia s-au folosit arbuști importați din America. “Planurile originale indică faptul că la amenajare s-a avut în vederea proiectarea iluminatului ambiental, alei forestiere – toate întregind imaginea unui conac impunător”, a adăugat Szűcs. Astăzi, conacul Komaromi a devenit muzeu, atracție turistică pentru cei ce ajung în zonă. Mai multe colecții sunt acum expuse publicului, iar în sălile restaurate se organizează concerte de muzică clasică.